Am vrut sa fiu eu aia"sceptica" care are numai aiureli in cap..insa nu a fost asa.Toate banuielile mele,toate sentimentele mele,toate presimtierile mele s-au adeverit.Cine e sceptic acum?
Sincer as fi vrut ca tu sa ai dreptate..as fi vrut sa te pot crede,as fi vrut sa ma gandesc de 2 ori inainte sa-i fi spus.
Nu am facut nimic din tot ce as fi vrut..de ce?.Pentru ca m-am lasat dusa de val,insa m-a luat prea tare,izbindu-ma in final de durere,suferinta,regrete,amintiri,lacrimi....sfasiindu-mi sufletul,facandu-l in mii si mii de bucati fara mila.
As fi putut sa nu accept,as fi putut sa nu ma grabesc,as fi putut sa te ascult,as fi putut sa ma uit in viitor,as fi putut sa-mi imaginez,as fi putut sa-mi dau seama...da,chiar as fi putut,insa nu am facut-o De ce?! Pentru ca mi-ai zis k ma iubesti deaia!
Si ce am rezolvat stand si plangandu-mi de mila,admirand cat de frumos era?..Nimic!Ochii inca imi stau lipiti de monitor,privind,inregistrand marturia a cat de frumos era...o lacrima se scurge pe obrazul secatuit de pareri de rau..Si totusi,ce rezolv asa? Nimic!
De ce nu pot face ceva?De ce sunt incoltita de propriile sentimente?De ce sunt mintita de propria-mi constiinta?De ce nu ma pot controla?
Acestea sunt intrebari la care mintea mea zbuciumata,acum plina de regret,nu poate gasi un raspuns.
---~*~---
